Taoism - Ce inseamna sa practici taoismul

Taoism > Articole

Ce înseamnă să practici taoismul?

Ideea de a pune în practică exeperienţa dobîndită din cele citite despre taoism ca modus vivendi este desigur şi incitantă dar şi confuză. "Cum poţi practica taoismul" poate fi o întrebare arzătoare pentru cei care nu se mulţumesc numai cu plăcerea cititului.

Mulţi vor răspunde la această întrebare simplu: adoptă regula de viaţă taoistă sau participă la o comunitate monastică taoistă. Există foarte multe comunităţi de acest gen în Occident, cu adepţi fanatizaţi, care respectă mecanic regula comunitară, adică mănîncă taoist, se îmbracă taoist, trăiesc taoist etc. Cine vede în această adevărată îndoctrinare o aluzie la ideologia sistemelor totalitare nu greşeşte. Nevoia de înregimentare, cu tot ceace presupune ea, este acută ca şi nevoia de a înregimenta. Să spunem în acest sens că în ciuda fastului şi a iluziei credibilităţii comunităţile taoiste, unele cu pretenţii de perpetuare a unei tradiţii spirituale, nu au nimic taoist în ele.

Şi atunci, dacă aşa stau lucrurile, ce înseamnă să practici taoismul, să aplici "filozofia" lui? În taoism se pune foarte mare preţ pe adaptare la condiţiile vremelnice, idee care decurge din oscilaţia Cerului şi care implică o succesiune infinită de evenimente cosmice şi sociale care se desfăşoară după direcţiile tendinţelor yin sau yang. Aceasta s-ar putea numi şi "calea apei curgătoare" (click aici pentru detalii).Apoi ar mai fi practica vidului sau, cum am întîlnit în Tao Te Ching , practica căii (iertaţi cacofonia) luminii clare (click aici pentru detalii). Soarele luminează toate fiinţele, fără discernămînt, se spune şi în I Ching , tot astfel înţeleptul suportă şi luminează tot ce există. În fine, nu putem uita sugestia cea mai fertilă pentru practica taoismului pe care am botezat-o "calea vieţii şi a morţii" (click aici pentru detalii).

Practica vidului decurge din cuvîntarea lui Hui Neng despre vidul naturii noastre, despre Budeitate. Eu am tradus "budeitatea" ca o stare a minţii (m-am gîndit la prajna - mintea necondiţionată ca facultate a reflecţiei), dar termenul se poate preta şi la ideea de vid, în sensul în care natura noastră împărtăşeşte particularitatea cosmosului de a cuprinde toate lucrurile şi fiinţele. Aceste idei sînt mai degrabă intuitive şi conduc la consecinţe interesante.

--
Articol de Jean Chiriac.

<- Înapoi la secţiunea articole